Mostre de bun și bine
E vineri seară și-am pus capac unei săptămâni lungi, mai lungă decât îs săptămânile de obicei. Am alergat spre casă, am alergat să ajung la timp, deși nu aveam după ce timp să alerg căci chiar e vineri seară și timpul are cumva răbdare. Voiam totuși să ajung acasă ca apoi să ajung altundeva. Căci trebuia s-o…
Ieri seară, miercuri seară, Bucureștiul se strângea înapoi în matcă sub frica furtunii care-ar fi plecat din Timișoara cu intenția să facă daune și-aici. Din nefericire, nici Bucureștiul n-a scăpat fără o zgârietură, ba chiar și cu o victimă și daune prin nordul orașului. Și-n forforta amenințării apocaliptice, ne-am ascuns și noi în casă și-am…
E ziua 20 de scris zilnic zilnic pe blog și-am de făcut o mărturisire: sunt obosită și s-a dovedit provocarea asta toată cu 30 de zile de postat în lanț mai înțeleaptă decât mine. Nu înseamnă c-am renunțat, ci doar că astăzi ne-am pitit în casă sub pretextul vine furtuna, așa că ne-ascundem sub pături și…
Duminică eram într-o amețeală post-Predeal pe când au început să-mi sune alarmele personale: messengerul disperat, facebookul dârdâind, telefonul plângând. Ceva furtună lovise Timișoara, orașul meu natal, și mă întrebau unii și-alții dacă ai mei sunt bine. Parcă știam în sinea mea că-s bine, dar cine oare era bine și cine nu în clipele alea? I-am…
Am comis o brânză brie la cuptor și-am mai tras o concluzie despre mine: chiar mă fascinează chestiile ușor de pregătit și absolut demențiale-n gust. Cât sunt ele de invers proporționale la degustat față de timpul care-l bagi în fundul lor. Nu insist pe zilele leneșe în care n-ai chef de pregătit ceva pentru cină,…
Ne-am întors astăzi dintr-o fugă de-o zi la munte, la Predeal și m-am întors nițel mai înțeleaptă. Nu e pentru că am reușit să organizăm ceva pe fugă pentru un prieten drag, nici pentru c-am reușit să trec cu brio testul primului condus pe Valea Prahovei și nici prima mea Cuba Libre, care da, este…
Am făcut o cremă de morcovi cu caju și trebuie să dau șfoară-n țară: e bună. E o cremă tartinabilă, un soi de dipping sauce sau un soi de ceva-de-întins-pe-pâine-la-micul-dejun. E cremoasă cum ar fi un humus, doar că baza îi sunt nucile de caju. Și e dulce și aromată de la câțiva morcovi și câteva…
Once upon a time făceam atât de des brioșe încât și logo-ul blogului mi-a devenit una cu ele – o imagine cu mine iubind o brioșică like there’s no tomorrow. N-am să-mi reneg istoricul de brioșică care aproape că m-a transformat într-una, însă știu o chestie: pentru o vreme nici nu voiam să mai văd muffins…
Nouă ne este tare drag septembriele și am vrut să i-o arătăm chiar din prima lui zi, când am decis să-l scoatem în oraș, la Poesia. Alegem mereu locuri cu potențial de a ne fi pe plac pentru toate aniversările ce le-avem de ciocnit în septembrie și deloc n-am dat greș cu alegerea de anul…
E început de septembrie și ceva din mine strigă sugrumat: noi de ce cursuri ne-apucăm în toamna asta? Pentru că-s mult prea tocilară și self taught pe lumea asta ca să nu-mi ascult instinctul ăsta de a mai învăța ceva. Anul ăsta l-am început cu un curs de caligrafie despre care încă vreau să vă povestesc și-apoi am continuat…