Ieri seară, miercuri seară, Bucureștiul se strângea înapoi în matcă sub frica furtunii care-ar fi plecat din Timișoara cu intenția să facă daune și-aici. Din nefericire, nici Bucureștiul n-a scăpat fără o zgârietură, ba chiar și cu o victimă și daune prin nordul orașului. Și-n forforta amenințării apocaliptice, ne-am ascuns și noi în casă și-am…
Categorie: Foi de Jurnal
Snacks-uri și băuturi de la XOMarket
E ziua 20 de scris zilnic zilnic pe blog și-am de făcut o mărturisire: sunt obosită și s-a dovedit provocarea asta toată cu 30 de zile de postat în lanț mai înțeleaptă decât mine. Nu înseamnă c-am renunțat, ci doar că astăzi ne-am pitit în casă sub pretextul vine furtuna, așa că ne-ascundem sub pături și…
Neputința luată prin surprindere de o furtună într-o duminică
Duminică eram într-o amețeală post-Predeal pe când au început să-mi sune alarmele personale: messengerul disperat, facebookul dârdâind, telefonul plângând. Ceva furtună lovise Timișoara, orașul meu natal, și mă întrebau unii și-alții dacă ai mei sunt bine. Parcă știam în sinea mea că-s bine, dar cine oare era bine și cine nu în clipele alea? I-am…
Orașul nu m-adoarme, muntele nu mă obosește
Colț de București: Poesia
Cursuri după care-alerg. Cursuri pentru adulți și visători
E început de septembrie și ceva din mine strigă sugrumat: noi de ce cursuri ne-apucăm în toamna asta? Pentru că-s mult prea tocilară și self taught pe lumea asta ca să nu-mi ascult instinctul ăsta de a mai învăța ceva. Anul ăsta l-am început cu un curs de caligrafie despre care încă vreau să vă povestesc și-apoi am continuat…
O zi cu dus și întors: Almost freelancing și apoi mult bed resting
Începea lunea. Eram la Timișoara și-ncepea o altfel de luni, cu lucrat de-acasă, din pat, în dulcea amintire de freelancing. ]ncepusem ziua cu un funk tare ciudat și mai târziu aflam de ce. Dar mi-a plăcut tare mult libertatea de a fugi dimineață după o cafea. Liniștea de Timișoara chiar dacă era prima zi de școală. C-am…
Naveta pe-avion: Un zbor cu DOR
Azi dimineață mi-am luat rucsăcelul, Decât o Revistă, RMN-urile și tomografia și-am plecat la Timișoara. O navetă scurtă, cât o zi succintă de luni și-o jumătate ciuntită de duminică. O navetă cu scop medical, un zbor cu DOR fizic și dor metafizic. Total opusul Laurei de-acum câțiva ani, obișnuită să fie a lone traveler, cu propriile…