Zilele trecute mi-am propus să gătesc ceva cu conopidă. Orice-orice, dar cu conopidă. Pentru că eu sunt și-am fost dintotdeauna consumatoare de conopidă, dar voiam să văd dacă pot să-l fac și pe colegul de apartament să devină partizan-al-conopidei.
Am găsit în cele din urmă rețeta asta de sticks-uri cu conopidă, usturoi mult, mozzarella, mix de condimente provensale și chimen și mi-am imaginat că n-am cum să dau greș. Conopida nici n-are s-o simtă, mi-am zis eu. Bref, nu mi-a ieșit mișcarea. Mie-mi plac, lui – nu. Dar cine se plânge aici? Eu, cu siguranță, nu. 🙂
Uite de ce ai nevoie dacă vrei să le încerci:
pentru sticks-uri
o conopidă medie-n mărime, tăiată în buchețele
un ou
50 grame de mozzarella rasă
trei căței de usturoi, bine pisați
o lingură de ulei de măsline
1/2 linguriță sare de mare + nițel piper
1/2 linguriță de condimente provensale
1/2 linguriță de chimenpentru topping
alte 50 grame de mozzarella rasă
chimen, din nou
Cum se face:
În primul rând pui uleiul într-o tigaie mică și după ce s-a încălzit, arunci acolo și usturoiul pentru un minut, numai cât să lase bine aroma, dar să nu se și ardă.
Apoi îți speli bine buchețelele de conopidă și le treci prin blender, cât să se mărunțească nițel – să semene la aspect cu un soi de orez de conopidă.
cam așa
Acum e momentul să dai conopida la microunde pentru circa 8 minute, cât să se pătrundă. Când e gata, o transferi într-un prosop curat și-o storci bine de lichid. Esențial pentru ca sticks-urile să iasă crocante.
Poți trece la asamblat compoziția: conopida + mozzarella + uleiul cu usturoi + oul + condimentele. Compoziția care-ți iese vine dată la cuptor, într-o tavă de chec/pandișpan/pâine, tapetată cu foaie de copt, la 180 de grade, pentru 25-30 de minute. După ce-a expirat timpul, transferi treaba pe altă tăviță, cu fundul în sus, și-o mai lași a cuptor pentru alte 10 minute, cât să prindă culoare pe ambele părți.
După ce checul de conopidă e copt, e momentul să încingi broilerul, să pui toppingul format din mozzarella și chimen pe treabă și s-o mai lași la cuptor 2-3 minute, până când brânza devine bubbly și începe să prindă culoare.
caam așa.
Am lăsat minunăția să se răcească jumătate de oră și-apoi am tăiat-o în sticks-uri, grisine, sărățele, orice te-inspiră.
Mă declar un fan și cred că brânza și usturoiul pot salva orice legumă de la a fi fără gust și fără viață. Și mai mult – acum vreau să încerc faimosul blat de pizza praticat de vegani, făcut cu conopidă. Pe care s-ar putea să ajung să-l consum tot singură, dar din nou – mă risc! 🙂
Spune-mi dacă ție-ți fac cu ochiul sărățelele mele cu conopidă și de te-ai risca să le încerci. Și dacă o faci, nu uita să-mi arăți și mie cum ți-au ieșit. Încarcă fotografiile pe Instagram sau Facebook folosind hastahgul #gatescmereuaici.