Și-am ajuns la final. Nu de alta, dar am depășit deja jumătatea lui ianuarie și era musai să ajungem la final. Și ce-i la finalul unei mese de sărbătoare dacă nu desertu’?
Și înainte să vă spun cu ce ne-am mustăcit dulce înainte de doișpe ceas, să recapitulăm: am avut iar salată de boeuf (rețeta o găsiți oriunde-n univers, dar mai ales la mama și bunica), am avut și multe porcării, inclusiv răcituri, am avut frigăruile caprese, dar și crostini cu somon, respectiv brânză de capră, am servit diferite snacks-uri direct din pungi sau – maxim – trântite-n castronele colorate, am avut și fileuri de somon la cuptor alături de faimoasa salată de varză de Bruxelles și mere, și la final am dat-o pe cozonac cu cremă și multe mini tarte de-astea super ușor de făcut.
Am avut în plan să fac și-o tartă cu ciocolată și alune caramelizate, dar să păstrăm speranța că luna ianuarie va fi mai mult decât o lună de dietă, nu?
Așa că am rămas la mini tartele mele. Am vrut să fac ceva ușor și rapid de preparat, dar și fancy looking și super decadent la gustat. Și-am cumpărat două pachete de coji de mini tarte direct pregătite și m-am jucat. Am preparat și-o creme patissiere, dar am avut și-un mix de creme la borcănaș din gama Deluxe de la Lidl, meritând să fie menționate cea cu migdale și ciocolată neagră și cea cu cocos și ciocolată albă.
Ca să vă și zic ceva util, crema mea am pregătit-o așa, identic ca-n Larousse Gastronomique, doar că la jumătate cantitățile: 250 ml lapte, 3 gălbenușuri de ou, 60 de grame zahăr pudră, miezul de la un baton de vanilie + eventuală esență și două-trei linguri de făină.
Am dat laptele la foc cu păstaia de vanilie și miezul ei atâta cât să se încălzească bine, însă să nu dea în foc.
Separat, am bătut cu mixerul gălbenușurile și zahărul pudră, iar după ce amestecul a devenit ușor și spumos, am adăugat făina. Dacă ai în casă amidon, poți să folosești circa 20 de grame în loc de făină.
Am scos păstaia din lapte și l-am turnat apoi, încet, peste amestecul de zahăr și gălbenușuri. După ce mi s-a închegat amestecul, l-am turnat înapoi în cratița în care am încălzit laptele și l-am dat iar pe foc. Din momentul acesta trebuie amestecată constant crema și nu trebuie să stea mai mult de 1-2 minute pe foc, până când dă primele semne de fierbere. Și-am fost gata.
Am lăsat crema puțin la răcit și am transferat-o apoi într-o pungă ca să nu facă pojghița aia urâtă ca de budincă – m-am asigurat că toată o să poată fi apoi folosită, pe scurt. Și pe când am avut chef de asamblat mini tartele mi-am lăsat imaginația s-o ia razna. Așa că am pus și cremă de cocos, cremă patissiere, cremă de migdale, fulgi de migdale și chiar și bucăți de trufe de ciocolată. God, ce decadente au fost, God, ce-aș vrea să mai am una acum, marți, la prânz, pe 19 ianuarie, când casa-i pustie de tentații și pofta-i mare.
♥ ♥ ♥ & mă duc să văd ce-am prin cămară,