Acum vreo două luni eram tare pasionată de budincile făcute în casă și-apoi a apărut pe blog și budinca mea homemade cu cocos. Și tot pe-atunci mi-am salvat mai multe idei deoparte, iar una dintre ele mă bântuia zilnic: budincă la rece cu miere și susan negru.
Și-am tot amânat treaba până am și dat de acest susan negru, despre care m-am convins între timp că asta îi e culoarea lui naturală și că nu se înnegrește după ce-l prăjesc eu. Odată văzută cu susanul negru în desagă, am purces la budincă.
De ce ai nevoie pentru șase porții dintr-o astfel de budincă:
- 30 grame susan negru
- 5 linguri de miere
- 2 lingurițe de gelatină pudră
- 350 ml lapte
- 350 ml frișcă lichidă
- opțional – niște esență, niște aromă – eu am folosit esență de fistic căci I ♥ fistic
Cum faci ca să și ajungi la cele șase porții de budincă:
Întâi și-ntâi mi-am prăjit semințele de susan într-o tigăiță vreo 3-4 minute, cât să-și schimbe gustul, dar nu suficient cât să-mi umple bucătăria de fum. Sau?!
Apoi le-am transferat în robotul de bucătărie și le-am transformat în pastă, ajutându-mă de mierea ce-o aveam pregătită.
Separat, am pus laptele într-o altă crăticioară și-am presărat gelatina, lăsând treaba deoparte pentru 5 minute. Am dus apoi crăticioara pe foc, la flacără mică, și-am amestecat constant până s-a topit gelatina. Am completat cu pasta de susan, am continuat să amestec bine și, după ce-am stins focul, 3-4 minute mai târziu, am adăugat frișca lichidă și esența de fistic.
Budinca mea era gata, așa că am împărțit-o în ramekin-uri și alte castronașe disponibile, am dat-o la rece pentru 3-4 ore și-apoi am dat-o gurii. A fost dulce, dar nu prea dulce, plină de aromă de la fistic și pasta de susan și cu o textură faină-faină de la semințele în cauză. Un must de încercat la prima ocazie în care-ți iese susanul negru în drum.
♥ ♥ ♥
