se iau cele cinci bucăți de macrou pe care l-ai uitat în congelator și li se pune gând rău. și când realizezi că n-ai gânduri prea rele pentru such pește meat, scoți cartea cu rețete la grătar de la BBC Good Food și speri să găsești o formulă pentru ce-ai tu pe masă și prin cămară. sau măcar adiacent, acolo.
și-o găsești, măi, că ai noroc mare. și urmezi rețeta pas cu pas:
- storci zeama de la o lămâie și-o torni peste fileurile de pește și le lași să șadă așa vreo 10 minute, cât încingi grill-ul și pregătești glazura
- glazura în cauză se face așa: zeama de la o altă lămâie + trei linguri de sos de soia + niște ardei iuți, chilli, la borcan, de care ai – feliați + două lingurițe de zahăr brun + câtva ghimbir acolo, după ochi și gust, eu am avut doar pudră deci a mers și-așa.
- cât amestecăm poțiunea magică, fileurile de pește merg la grill, nu înainte de a fi sărate și piperate. skin side on the grill first – pentru 5-6 minute, partea cu cărnița apoi pentru alte 3-4 minute, depinde de cât de mult iubești grill marks. eu am abuzat, desigur, dar nu am depășit granița fină între grill marks și charcoal marks.
- evident, when Harry met Sally, uite-așa a fost și la mine when peștele met glazura, all over his cooked body. snapped o poză ca să am dovadă că it happened și-am trecut să consumăm.
- we approved. nu încât să vrem să devenim pescatarieni, dar da, nu vom mai sări raionul de pește așa ușor de-acum încolo.
