dat fiind că-afară este Seattle weather, my favourite kind of weather, m-am ascuns sub pături și pături și m-am gândit să scriu, în sfârșit, despre my new baby.
acest baby, aparatul meu mirrorless Samsung NX 1000, a sosit în viața mea acum aproape două luni, dar m-am abținut și reținut să vorbesc despre el din frica c-aș da-o rău în bară. ok, lucrurile nu s-au schimbat, tehnic sunt la pământ, însă habar n-aveam că voi ajunge să dețin un aparat foto atât de compatibil cu mine.
clar, povestea începe cu ”a fost odată ca niciodată”. o fată. care a primit un cadou genial de la mr boyfriend. un mirrorless. fata i-a zâmbit, a luat camera, a pus-o pe modul auto și-a început să se joace prin casă cu el. curând, și-a făcut curaj și-a pozat și cățelul, și vecinii, plantele, rudele, pe văr-su la nuntă și tot așa. încet încet și-a dat seama că auto nu este suficient pentru puiul ei de blog și-a început să se frustreze. mr boyfriend i-a dat o nouă mână de ajutor. un curs la F64, numit amuzant ”bineînțeles, mirrorless”.
fata l-a făcut și pe ăla, s-a dus ca la o întâlnire AA, a spus că o cheamă Laura, are un mirrorless și nu știe ce să facă cu el. 5 ore de teorie, practică și energizante mai târziu, fata s-a întors acasă, gata să cucerească lumea reglându-și diafragma.
lumea n-am luat-o pe sus, dar jur pe fotografiile mele reușite din bucătărie că aparatul ăsta mi-a schimbat viața și visele de DSLR-uri. și n-am să-i ignor prea multă vreme de-acum înainte faptul că poate filma full HD 1080p.
cică sunt the little things that matter, well, Samsung are 220 de grame fără baterie, deci duh!! 🙂
Am si eu un samsung nx2000 si sunt foarte incantata! ^_^