Spune-mi ce blender ai ca să-ți spun cât de repede poți să faci un unt de alune de pădure sau din orice alte nuci îți mai trec ție prin wishlist. Pentru mine, alunele de pădure sunt un all time favorite, posibil și pentru că-s ingredientul de bază al celei mai delicioase ciocolate de pe lume, Nutella.
Așa că odată ce l-am primit pe MK – F800 de la Panasonic în teste am știut imediat că o să-l pun la treabă pentru un unt de nuci. Am copt repejor alunele și le-am aruncat în blender și în mai puțin de zece minute avea un borcan plin de unt bogat de alune de pădure, foarte fin și foarte bogat. Cu robotul acesta n-am avut altceva de făcut cât mi-a preparat untul de alune decât să stau pe Instagram și să scrollez în pace – n-a avut deloc nevoie de ajutorul meu pe parcurs.
Pentru un borcan de 250 ml, am folosit:
- 350 de grame alune de pădure
- 2 lingurițe de zahăr de cocos (opțional)
- 1/2 linguriță sare de mare
- 1/2 linguriță de scorțișoară măcinată (opțional)
În fapt, un unt veridic de alune de pădure n-are nevoie de nimic altceva decât de alunele în sine, orice altceva este oricât de opțional posibil. Dar eu le-am adăugat puțin zahăr, puțină sare și-un praf de scorțișoară cât să prindă o direcție dulce, clar un unt de folosit la deserturi și snack-uri.
În primul rând, am încins cuptorul la 220 de grade și-am lăsat alunele la copt, în coajă, vreme de 10-12 minute, amestecându-le pe la jumătatea bucății de timp. Odată scoase din cuptor, am transferat alunele într-un prosop și le-am scuturat bine de tot, lucru care ajută la a decoji foarte ușor alunele de pădure.
Odată coapte și decojite, majoritatea dintre ele cel puțin, am transferat alunele în blender, echipat cu lama de tocare, și-am pornit aparatul pentru 3 minute. În timpul ăsta, blenderul mi-a mărunțit bine de tot alunele și a început să le transforme într-o pastă ușor grunjoasă. La momentul acesta am oprit blenderul ca să-mi adaug condimentele și-am mai dat drumul pentru încă șase minute blenderului.
În alte 3-4 minute, untul meu de alune de pădure ajunsese deja la consistența lui bogată, undeva între lichid și solid, o pastă ușor de întins și am decis că nu mai are nevoie de niciun minut suplimentar la blender. L-am transferat tare ușor în borcanul pe care i l-am pregătit și-am trecut la degustare, în varianta mea favorită – pe felii de măr.
Am scris despre experiența mea cu MK – F800 și în rețeta de Calzone cu spanac și ricotta și în următoarea postarea vin cu o ultimă rețetă în care l-am pus la treabă și-alte câteva impresii finale.
