Cred c-ar trebui să știți by now c-am fost plecată-n concediu în ultima perioadă, îndopându-mă cu frites, multe gofre cu speculoos și mâncare bestială precum bouillabaisse în Belgia. Și pentru că am să las poveștile pentru următoarea ocazie, am să vă spun și la ce m-am întors în țară. La vreme rece, multă ploaie, la un Thomas jucăuș și la chef de pui teriyaki.
Am mâncat pui teriyaki la fast food-uri asiatice în multe rânduri și-abia recent am realizat cât de ușor e de făcut acasă. Intră la categoria rețetelor de scos în față când ai ajuns seara târziu acasă și vrei să ai în vreo 20 de minute ceva în farfurie.
De ce-ai nevoie pentru circa 6 porții de pui teriyaki:
pentru sos
- 100 ml sos soia
- 50 ml apă
- 50 ml sos teriyaki
- două linguri de oțet de orez / o singură lingură de oțet obișnuit
- două linguri de amidon alimentar
- doi căței de usturoi, dați prin presă
- 3-4 linguri de zahăr brun
pentru restul mâncării
- circa 600 grame de piept de pui, tăiat cubulețe
- 2 buchete de broccoli, spălate și tocate în buchețele mici
- 2-300 grame de ciuperci, curățate și lăsate întregi
- două linguri de ulei de floarea-soarelui
- sare, piper, ghimbir pudră
La treabă ca să obții cele 6 porții de pui teriyaki ASAP:
Practic, ca să faci sosul, ai nevoie de un castronel în care îți amesteci toate ingredientele și îl abandonezi acolo până când o să ai nevoie de el.
Încingi uleiul de floarea-soarelui într-o crăticioară înaltă și arunci puiul la prăjit. Între timp, pune și o oală cu apă la fiert, iar în momentul în care dă în clocot apa – aruncă acolo buchețelele de broccoli și ciupercile la blanșat. Adică le lași timp de cinci minute în apa clocotindă și apoi le scoți și le transferi direct într-un castron cu apă rece și gheață.
La momentul la care bucățelele de pui încep să prindă culoare, transferă în cratiță și legumele blanșate și lasă totul să se gătească la foc mediu timp de 3-4 minute. Acum e momentul să adaugi ingredientele pentru sos în cratiță și să mai lași treaba la gătit pentru alte 5 minute, timp în care îi permiți amidonului să îngroașe sosul și să acopere delicios carnea de pui și legumele. Ah, și să nu uităm de sare, piper și ghimbir, asta în cazul în care sosul nu s-a ocupat de toate nevoile tale.
Și ta-daaaa, ești gata să servești puiul așa cum e sau cu garnitură de orez fiert cu șofran, as I did.
Și ca să fiu sinceră și credibilă, sunt singura din casa noastră care a simțit curcubeu pe cerul gurii când a gustat din puiul în cauză, deci este un sos mai eclectic. Nu e pentru toți, chiar dacă toți au mai mâncat așa ceva-n oraș și-acolo le-a plăcut, cough cough.
♥ ♥ ♥ & chicken away,
