Foi de Jurnal

Reclame românești sau cum să treci de la râsu’ la plânsu’

eugenia

Sunt imobilizată la pat, ziua 3, și-n zappingul meu (alo, mai folosiți care cuvântul zapping sau sunt prea-nvechită pentru decada asta?) pe Internet, am ajuns să consum reclame românești old school.

Și pentru că mi-am dat seama c-am înregistrat o gamă largă de reacții de la the fuck were they thinking la evident că v-au cenzurat pe teveu, fraierilor, m-am gândit să vă las și vouă niște entertainment mai jos.

Să-ncepem cu faimosul Carmol. O reclamă pe modelul: ”Îl are și tata, dar îl folosește și mama. Îl are și bunicu, dar îl folosește și bunica. Îl are și Papa, dar nu-l folosește. Nuh-uhhh”.

Și-o bucățică ruptă din umorul popular românesc, cu surdul și cu chiorul. Și Pepsi la litru.

Și-un Profi old school care m-a lăsat gură cască. Cu-o înmormântare, sâni umflați și mortu’ care vorbește. Aș-vrea-să-l-cunosc-pe-omul-care-a-propus-acest-spot-și-să-mi-povestească-cum-și-a-trăit-dimineața-de-dinainte-de-a-scoate-așa-ceva-pe-gură.

O reclamă de la Bucegi fie din 1988, fie comemorând cumva acel an de grație ’88, care chiar mi-a plăcut. Simplă foc, dar sugerează puternic, are același branding, plăcut, plăcut.

Un pornoșag finuț venit de la Eugenia. Ei ce, Eugenia și pornoșag în aceeași propoziție? Așa se pare.

Mă opresc aici pentru că vă descurcați și voi, vă ghidează și YouTubeu’ spre cele mai dubioase colțuri din publicitatea românească, actuală ori ba. Acum că știu ceva mai multe din dedesubturile domeniului ăstuia, sunt convinsă că nu-i creativitatea suficient de infinită pe cât poate să călătorească mintea românului.

♥ ♥ ♥ & salutări din capul patului,

laura logo

Anunțuri publicitare

2 Comments

Interacționează cu mine :)