Mostre de bun și bine
14 februarie 2011: prima mea și prima noastră zi într-o redacție, începuturi de presă, ciudățenii, o sală de conferințe, niște birouri la care abia ni s-a făcut loc, n-aveam idee unde e baia sau unde e automatul de suc, dacă exista unul. am intrat mai mulți în transă în ziua aia, am rămas pe parcurs…
kitchiosul ”simbol al primăverii” cu titlul, dar simpaticul ghiocel cu firea, a sosit și-n casa mea. a sosit și-un alt cadou, material, de folos, tare drag mie, dar nu ca cele cinci buchețele pe care mi le-a dărut mister boyfriend aseară, pe la 1 a.m., după tura de seară de la muncă. c-o fi cadou…
probleme de stimă proprie, la un nivel sau altul, la un moment sau altul. știm cu toți ce-i aia, bănuiesc că nu sunt mulți care scapă de autocritică și, în fond, de ce ar vrea s-o facă? e cea mai bună chestie, dar folosită în exces – poate să fie și cea mai rea. dar…
nu sunt o fanatică a Sfântului Valentin, oi fi a ciocolatei și a cadourilor, dar nu a sărbătorii în sine. ciocolata și cadourile sunt așteptate în oricare zi din an, vă dau adresa mea, mă jur. dar dacă tot vreau să-mi dovedesc că am ce scrie și posta pe blog, uite că-am încercat un nou…
când și colo, mă trezesc cu câte un apel diferit de obișnuitele bunicii-mi! totul începe cu ”laaa mulți aaaani!” și se termină cu mine, șocată, că ce? e deja octombrie? dar nu, bunică-mea, om religios, le știe pe toate cele cu roșu și cu negru din calendar, așadar n-are cum să rateze vreo ”Teodora” și…
dacă noaptea sunt producător de sforăituri, la lumina zilei prestez la un site de știri, unde prietenul meu cel mai bun este fluxul. fluxul, afluxul și refluxul intestinal al agențiilor de știri. urmând exemplul Bucătarului Flegmatic, des impresionat de istețimea presupuselor știri, azi am decis că e o zi demnă de făcut mișto: Premierul Canadei…
ultima zi, să-i zic așa, nici azi, nici ieri, undeva la mijloc, doar orele în care am fost trează, a fost intensă, cumva. mi-a rămas un os de pește în gât, un osișor, un osuleț, mic dar ofensiv, care m-a adus în pragul disperării. adică am încercat să-l mut, să-l topesc, să-l tușesc, să-i cânt,…
în vlogosferă, să faci o trecere prin your monthly favourites este o chestie obișnuită, de-a casei. așa că forțez nota și-o fac și eu pe blog. (cinci minute mai târziu…) dar despre ce să scriu? favourite food: încerc să găsesc un aliment sau un preparat de care am abuzat în luna ce-a trecut, dar tot…
iPodul, telefonul și apa, cățelul și serialele, mister boyfriend și … pensulele de machiaj, câteva dintre chestiile (+ personajele!!) pe care le folosesc zilnic, dar zilnic. așa că, revenind strict la pensulele de machiaj, ca ele să-mi ofere ce au mai bun, și eu trebuie să le ofer tratament bun. în traducere liberă, să le…
din seria ”chestii-drăguțe-fără-de-care-putem-trăi-dar-de-ce-să-ne-asumăm-riscul?” căscând urechile la ceva clipuri despre healthy snacks și chestii for gym, am dat nas în nas cu Bobble Water Bottle, aceste sticluțe simpatice, care se pot refolosi de câte ori ai nevoie și care ascund un secret. sticluțele astea chic au un filtru, ce poate fi înlocuit, care îți livrează apă…