am momente, cu toții avem. momente ok, momente repetitive, momente cauzate de împliniri, momente cauzate de lipsa unor împliniri, am momente de Dragobete, am momente de joi, de duminică, chiar de 1 mai. se pare că nu prea țin ele cont de ziua liberă.
acum am un moment, n-am să vorbesc despre el căci trece până dimineață. dar acest moment, trist de această dată, coincide cu ziua pe care am ales-o să dau gata, alături de mister boyfriend, o sticlă de șampanie. căci sărbătoream noi ceva, un secret al nostru, nu un Dragobete și nici o aniversare. doar un moment pe care l-am așteptat împreună și pentru care am muncit ceva.
iar acum, după ce luminile s-au stins, firmiturile de la melcii cu scorțișoară s-au șters de pe masă, iar musafirii au plecat, mi-am tras ca un trist notoriu sticla de șampanie lângă mine. și beau. beau ca în filme, acele momente în care personajul e frânt și amărât și lipsit de culoare și cel mai probabil îmbrăcat cu cele mai urâte pijamale.
de-aș avea un regizor în preajmă, să aprecieze această scurtă teatralitate, până când trebuie să merg să fac duș.
ah, simbioza momentelor marcate de șampanie. hâc să fie.
sper că voi aveți, acolo, unde sunteți, momente bune.
