dovadă a unui moment din copilărie, nu divulg ce, cum și cât, am parte de noroc cu caru-n viața asta. până acum, cel mult.
așa că uite-așa, gramajul de noroc din luna februarie mi-a adus o invitație dublă la un seminar de ciocolatier la Heidi Choco World, pe care l-am onorat, precum zicea invitația, abia pe 13 aprilie, sâmbăta asta.
mi-am luat jumătatea, am ajuns în Pantelimon, în comună, nu cartier, ne-am pus bonețici, halate și mănuși și-am învățat chestii. ce chestii? cum arată și cum put, nu miros, ci put – serios!- boabele de cacao, cum arată lecitina de soia ???!!! și cum se face ciocolata albă din cacao, fără să îi fure și culoarea. 🙂
hai, fie, răspunsul este untul de cacao și nu masa de cacao.
bun, ideea este că șefa ciocolatieră, doamna Maria, ne-a lăsat să pipăim, să gustăm, să manevrăm ciocolata în cea mai faină formă a sa, zic eu, cea lichidă. credeți că ciocolata cu lapte curgea la un robinet la ei? doamne, mă simțeam ca Charlie în fabrica lui Willy Wonka, să fiu eu.
am ajuns și la momentul X, să ne facem propria ciocolată, păi nu? eu am mers pe varianta 50% ciocolată albă – 50% ciocolată cu lapte, el a mers pe varianta 100% cu ciocolată amăruie. și-am început să aruncăm chestii pe ele și să ne simțim artistici. eu am abuzat de alunele de pădure, desigur, el de fulgii de cereale.
