cred că ăsta este următorul pas în crazy-about-food. pornește așa: începi să iubești legumele și să apreciezi contribuția lor la mâncărurile mamei. începi să faci primele clăttie, ouă ochiuri și, schimbi placa apoi, cu chestii mai complicate. începi să dai mâncarea de la MickeyD și șaorma pe haleală mai scumpă, crezând că e mai bună. îți iei câteva în bot, nu-i problemă, te scuturi de firmituri și continui. gătești o rață, înveți să cureți creveții și-altele asemenea (pas mai puțin obligatoriu, just sayin) și începi să-ți dorești mai mult.
iar pentru că stai într-un apartament de 50 mp și nu poți să-ți permiți să crești chiar o rață, ajungi la acest pas. vrei să-ți crești verdețurile proprii și poate o roșie, niște ardei iuți, niște chestii ce o duc bine-merci într-un ghiveci.
așadar, fără further addo, asta e ce-am adunat noi pe micul balcon. special thanks to my special someone, el fiind grădinarul șef. eu sunt doar cea care le vorbește roșiilor și se gândește cum îi va da, în toamnă, busuiocul hamsterului.
încep cu nou-veniții, coriandru + busuioc + cimbru, echipa de șoc. sunt de ieri puși la rodit și-așteptăm verdețuri în circa 12 săptămâni.
cu o fotografie așezată în picioare, vă prezint răsadul de plum cherry tomatoes, preferatele mele. mai așteptăm să ajungă pe la 15-20 cm ca să separăm pui de pui și să așteptăm apoi roada.
la fel de nereușită, poza-l întruchipează pe clasicul pătrunjel care nu mai are nevoie de prezentare.
chilli-peppers-chilli-peppers-chilli-peppers. vor fi red și hot deci you do tha math ♥
și-n cele din urmă, the oldest and the wisest, our normal cherry tomatoes care așteaptă o rădăcină mai puternică de la zeul roșiilor și care vor primi propriul lor loc de joacă 🙂
asta-i tot. n-aruncați cu pietre în mine dacă le ținem în condiții rele or stuff cuz noi avem doar plain love de oferit. aruncați cu sfaturi, fie. ta-taaa.
