Ce-i mai acrișor decât merișoarele? Păi merișoarele stropite cu lămâie, ofcourse. Dar sunt geniale dacă le combini și-apoi le acoperi cu un strat generos de glazură dulce și nițică aromă de portocale. Și dacă le faci sub formă de brioșe și le-mparți tuturor celor dragi în săptămâna de dinainte de Crăciun, s-ar putea chiar să înceapă să-ți cânte colinde fără să aștepte nimic altceva în dar înafară de încă o brioșă.
Eu m-am pricopsit ca și anul trecut cu o caserolă mare de merișoare și cu multe intenții de joacă cu ele. Așa că săptămâna trecută am copt o tură de brioșe cu merișoare pe care le-am adăugat așa crude în aluat, fără să le trec prin nicio crăticioară, prin niciun strop de unt și niciun gram de zahăr. M-am temut că o să rămână prea dure de consumat, dar s-au gătit la perfecție în brioșe, cât să lase gustul ăla acrișor, dar și să-și păstreze din textura lor crocantă.
Am folosit cam așa:
- 125 grame merișoare, spălate și tăiate-n sferturi (poți folosi și merișoare-n orice altă formă ai)
- 1 lingură de coajă rasă de la o lămâie
- 110 grame zahăr granulat
- 375 grame făină
- 2 lingurițe praf de copt
- 1 linguriță sare
- 2 ouă
- 250 ml lapte
- 60 ml ulei de floarea soarelui
- 40 grame unt
- 2 linguri suc de la o portocală
- pentru glazură: 120 grame zahăr pudră + 2 linguri de suc de la o lămâie
Într-un castron am amestecat întâi și-ntâi merișoarele tocate, cu o lingură de zahăr și coaja de la lămâie. Apoi le-am lăsat liniștite, să se odihnească și să-și lase arome și sucurile la macerat.
Într-un alt bol mi-am tras prin sită ingredientele uscate: făina, praful de copt și sarea. Iar în celălalt bol, ingredientele umede, trase prin mxier în ordinea numerelor de pe tricou: zahărul, ouăle, untul și uleiul. Urmate de lapte și sucul de portocale. Urmate apoi de amestecul de făină și, la final, merișoarele date prin amestecul de coajă de lămâie și zahăr. Și gata e aluatul de brioșe.
Le-am dat la copt în formele de brioșe pregătite cu hârtiuțe, la 180 de grade, pentru 20-22 de minute, sau până când trec de testul scobitorii: curată ca lacrima atunci când testează aluatul din tavă.
Am lăsat brioșele să se răcească 5-10 minute în tavă și apoi le-am scos pe un platou ca să se răcească complet. În timpul ăsta am pregătit glazura de lămâie: am amestecat bine de tot zahărul pudră cu sucul de lămâie până când am obținut o glazură fină, ușor acrișoară, la care nu-i mai simți zahărul din interior pe când e gata.
Și-n cele din urmă, pe când și brioșele mi s-au răcit integral, am început să aplic glazura cu o pensulă de bucătărie și-am revenit cu un al doilea strat pe când primul s-a uscat definitiv.
♥ ♥ ♥ & stai să vezi ce fac cu restul de merișoare,
