Foi de Jurnal

O zi cu dus și întors: Almost freelancing și apoi mult bed resting

o zi cu dus si intors

Începea lunea. Eram la Timișoara și-ncepea o altfel de luni, cu lucrat de-acasă, din pat, în dulcea amintire de freelancing. ]ncepusem ziua cu un funk tare ciudat și mai târziu aflam de ce.

Dar mi-a plăcut tare mult libertatea de a fugi dimineață după o cafea. Liniștea de Timișoara chiar dacă era prima zi de școală. C-am putut să-mi iau 5 minute să atârn pe o bancă în parc. Că nu mă grăbea nimic deși mă grăbeau multe. Mi-a fost cumva dor de libertatea asta, dar n-am știut s-o gestionez bine pe parcursul zilei.

Așa că la prânz am decis că nu prea merge treaba și c-ar trebui să schimb decorul. Am fugit cu Uberul în centru și mi-am ocupat o masă la Neața Omlette Bistro, locșor pe care voiam de multicel să-l vedem în hometown. Un croissant cu somon și un cappucino mai târziu, eram eu și laptopul în vechiul nostru mod de lucru: cuvintele curgeau, productivitatea creștea, ziua mergea bine în sfârșit.

Suficient cât să închei totul înainte de ora 5, ora la care aveam programarea la ortoped. M-aș pune să povestesc mai multe despre problema mea cu genunchiul, dar pare să fie o poveste prea complicată deja ca s-o frunzăresc în 2-3 propoziții. Așa că altă dată. Dar am ajuns la timp la doctor și-am intrat apoi în cabinet pentru 45 de minute de povești, sudoare accentuată, cortizon și emoții. Și uite-așa ziua mea îndreptată de creativitate și mood bun s-a transformat într-un stai la pat că o să doară și niște întrebări incomode la care trebuie să le găsesc în curând răspuns.

Am să închei aici cu-o întrebare: tu la care trei luni dintr-un an ai fi dispus să renunți fără prea mult regret?

♥ ♥ ♥ & zero luni de sacrificiu,

laura logo

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.