Am fugit câteva zile acasă, la Timișoara, și deși agenda ne era plină ochi – am fost și am vizitat Fabrika, primul fresh market / foodhall din România. Pontul ăsta ni l-a vândut nu de mult missus extraordinaire Cătălina Penciu, într-o continuă căutare de foodie treasures și foodie links.
Cătălina mi-a vârât linkul sub nas într-o zi și s-a pupat la țanc cu o upcoming călătorie acasă. Îmi place la nebunie cum înflorește Timișoara sub sau nu-sub umbrela candidaturii la titlul de capitală europeană a tineretului. Dar oricum – de șapte ani de când sunt rezident de București – la fiecare drum acasă la Timișoara suntem în explorare de good places to spend a while sau locuri delicioase pentru brunch-uri și-alte fandoseli culinare.
Așa că recomandarea Fabrika a picat mănușă – asta mai ales dacă mai țineți minte cât de mult am iubit Markthal din Rotterdam și idem și la fel Foodhallen din Amsterdam. Așteptam de mult să se arate curajoși și-n București, dar sunt convinsă că organizarea și mâncarea e mult depășită de chiriile și spațiile de aici.
Dar cumva, în creierii primului mall din oraș s-a deschis Fabrika. Pentru cine nu s-a ciocnit de tipul ăsta de restaurant, l-aș explica gen o piață deschisă și cochetă de unde-ți ciugulești masa de la un pult la altul. E un loc unde mâncarea ți se servește proaspătă, on the spot, cu alimente culese direct din secțiunile de fructe, legume, carmangerie, brutărie sau vitrina-caldă. E genul de local unde-ți alegi produsele brute și le lași pe mâna bucătarilor să ți le prepare pe loc.
Și pentru voyeuriști ca mine – bucătăria e blocată doar de un perete de sticlă și poți căsca gura la cum ți se fac pastele proaspete sau cum se jonglează cu viitorul aluat al viitoarei tale pizza.
Deși prin străinătate ne-am descurcat ad-hoc să comandăm și mâncâm orice ne făcea cu ochiul, aici am ajuns și-am rămas stingheri o vreme, la masă, până când am văzut că nu există chelneri care să ne-ajute cu pizzele ce le aveam în minte. În cele din urmă, ne-am făcut cu-o Diavola și-o pizza cu bacon, ceapă roșie și gorgonzola, oricum mult prea mult față de cât mai puteam să digerăm la ora târzie la care-am poposit acolo.
Impresia mea brută și onestă: Localul este tres chic și cu un meniu plin de itemi trendy, dar va mai trece niște apă pe Bega până când se va bucura de popularitatea de care se bucură așa ceva înafară. Sau până când se va aprecia ad literam munca dintr-o bucătărie fresh. Și va mai trece ceva până când o să revin și eu cu mai multă poftă decât de-o pizza și-o limonadă cu măr, dar fără zahăr.
♥ ♥ ♥ & kudos experiențelor noi cu mâncare,
